Copiii care se confruntă cu acest nivel de sărăcie alimentară au cu până la 50% mai multe șanse de a suferi de malnutriție, care le pune viața în pericol
Aproximativ 181 de milioane de copii din întreaga lume cu vârsta sub 5 ani – sau 1 din 4 – se confruntă cu sărăcie alimentară severă, ceea ce îi face cu până la 50% mai predispuși să sufere de epuizare, o formă de malnutriție care le pune în pericol viața, potrivit raportului UNICEF publicat astăzi.
Pentru prima dată, raportul sărăciei alimentare a copiilor „Nutrition Deprivation in Early Childhood” analizează impactul și cauzele lipsei de hrană în rândul celor mai tineri oameni din lume, în aproape 100 de țări și în toate grupele de venituri. Raportul avertizează că milioane de copii cu vârsta sub cinci ani nu au acces și nu se alimentează nutritiv și diversificat pentru a avea o creștere și o dezvoltare optimă în copilăria timpurie și mai departe.
Copiii care consumă cel mult două din cele opt grupe de alimente definite sunt considerați a fi în sărăcie alimentară severă. Patru din cinci copii aflați în această situație sunt hrăniți doar cu lapte matern/lapte praf și/sau cu un aliment de bază bogat în amidon, cum ar fi orezul, porumbul sau grâul. Mai puțin de 10 la sută dintre acești copii sunt hrăniți cu fructe și legume. Și mai puțin de 5 la sută sunt hrăniți cu alimente bogate în nutrienți, cum ar fi ouăle, peștele sau carnea de pasăre.
„Copiii care trăiesc în sărăcie alimentară severă sunt copii care trăiesc pe marginea prăpastiei. În acest moment, aceasta este realitatea pentru milioane de copii mici, iar acest lucru poate avea un impact negativ ireversibil asupra supraviețuirii, creșterii și dezvoltării creierului lor”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell.
„Copiii care consumă doar două grupe de alimente pe zi, de exemplu orez și o parte din lapte, au cu până la 50% mai multe șanse de a se confrunta cu forme severe de malnutriție”.
Raportul avertizează că, în timp ce țările încă se recuperează de pe urma impactului socio-economic al pandemiei COVID-19, efectele inegalităților crescânde, ale conflictelor și ale crizei climatice au determinat creșterea prețurilor la alimente și a costului vieții la niveluri record.
Dintre cei 181 de milioane de copii care trăiesc în sărăcie alimentară severă, 65% locuiesc în doar 20 de țări. Aproximativ 64 de milioane de copii afectați se află în Asia de Sud, iar 59 de milioane în Africa Subsahariană.
În Somalia, o țară care se confruntă cu conflicte, secetă și inundații, 63% dintre copii trăiesc în sărăcie alimentară severă, iar în cele mai vulnerabile comunități, peste 80% dintre îngrijitori au raportat că copilul lor nu a reușit să mănânce timp de o zi întreagă.
În Fâșia Gaza, lunile de ostilități și restricțiile asupra ajutorului umanitar au dus la prăbușirea sistemelor de alimentație și de sănătate, având consecințe catastrofale pentru copii și familiile lor. Cinci runde de date colectate între decembrie 2023 și aprilie 2024 au constatat în mod repetat că 9 din 10 copii din Fâșia Gaza se confruntă cu o sărăcie alimentară severă, supraviețuind cu două sau mai puține grupe de alimente pe zi. Aceasta este o dovadă a impactului îngrozitor pe care conflictul și restricțiile îl au asupra capacității familiilor de a satisface nevoile alimentare ale copiilor – și a vitezei cu care acestea îi expun pe copii la riscul de malnutriție care le pune viața în pericol.
Raportul constată că aproape jumătate (46%) din toate cazurile de sărăcie alimentară severă în rândul copiilor se află în gospodării sărace, în care sărăcia veniturilor este probabil un factor determinant, în timp ce 54% – sau 97 de milioane de copii – trăiesc în gospodării relativ mai bogate, în care mediile alimentare și practicile de hrănire precare sunt principalele cauze ale sărăciei alimentare în copilăria timpurie.
Mai mulți factori alimentează criza sărăciei alimentare în rândul copiilor, inclusiv sistemele alimentare care nu reușesc să le ofere copiilor opțiuni nutritive, sigure și accesibile, incapacitatea familiilor de a-și permite alimente nutritive și incapacitatea părinților de a adopta și de a menține practici pozitive de hrănire a copiilor. În multe contexte, alimentele ultraprocesate ieftine, sărace în nutrienți și nesănătoase și băuturile îndulcite cu zahăr sunt comercializate în mod agresiv către părinți și familii și reprezintă noua normalitate în ceea ce privește alimentația copiilor. Aceste alimente și băuturi nesănătoase sunt consumate de o proporție alarmantă de copii mici care se confruntă cu sărăcia alimentară, înlocuind alimentele mai hrănitoare și mai sănătoase din alimentația lor zilnică.
În același timp, au existat și succese notabile. De exemplu, Burkina Faso a înjumătățit rata de sărăcie alimentară severă a copiilor, de la 67% (2010) la 32% (2021). Nepalul a redus rata sărăciei alimentare severe a copiilor de la 20% (2011) la 8% (2022). Peru a menținut rata sub 5% din 2014, pe fondul unei perioade prelungite de declin economic, iar Rwanda a redus rata de la 20% (2010) la 12% (2020).
Pentru a pune capăt sărăciei alimentare în rândul copiilor, UNICEF face apel la guverne, organizații umanitare și de dezvoltare, donatori, societatea civilă și industria alimentară și a băuturilor să urgenteze:
- Transformarea sistemelor alimentare, astfel încât alimentele nutritive, diverse și sănătoase să fie cea mai accesibilă, mai rezonabilă și mai dorită opțiune pentru îngrijitorii de copii pentru a-i hrăni pe cei mici.
- Să valorifice sistemele de sănătate pentru a furniza servicii nutriționale esențiale pentru a preveni și trata malnutriția în copilăria timpurie, inclusiv sprijin pentru lucrătorii comunitari în domeniul sănătății și al nutriției pentru a consilia părinții și familiile cu privire la practicile de hrănire și îngrijire a copiilor.
- Activarea sistemelor de protecție socială pentru a aborda sărăcia veniturilor prin transferuri sociale (în numerar, alimente și cupoane), în moduri care să răspundă nevoilor de hrană și nutriție ale copiilor vulnerabili și ale familiilor acestora.
Pentru a accelera acțiunile de prevenire, depistare și tratare a sărăciei alimentare și a malnutriției severe la copii, Fondul pentru Nutriția Copiilor (CNF) a fost lansat anul trecut de UNICEF, cu sprijinul Ministerului Britanic al Afacerilor Externe, al FCDO, al Fundației Bill și Melinda Gates și al Fundației Fondului de Investiții pentru Copii (CIFF). CNF este un mecanism de finanțare multipartener condus de UNICEF, care stimulează investițiile interne pentru a pune capăt malnutriției infantile. UNICEF îndeamnă guvernele, donatorii și partenerii financiari să susțină CNF și să acorde prioritate politicilor și practicilor durabile pentru a pune capăt sărăciei alimentare și malnutriției severe a copiilor.
###
Categorii de sărăcie alimentară a copiilor
Dacă copiii sunt hrăniți cu:
0-2 grupe de alimente/zi, aceștia trăiesc în sărăcie alimentară severă;
3-4 grupe de alimente/zi, aceștia trăiesc în sărăcie alimentară moderată;
5 sau mai multe grupe de alimente/zi, aceștia nu trăiesc în sărăcie alimentară infantilă.